Generația mea

Suntem liceeni... Suntem plini de elan, dornici de aventură, însă confuzi şi parcă rătăciţi în mijlocul adulţilor. Eşti prea mic să fii considerat adult şi prea mare pentru a fi considerat copil. Ne căutăm identitatea şi începem să ne scriem lista propriilor greşeli. Lumea nu se opreşte să te cunoască... "Eşti un suflet în tranziţie. Te voi cunoaşte când eşti deja format." Te întrebi pe ce drum să urmezi şi te confrunţi cu o mare nesfârşită de posibilităţi. Stai în faţa ei şi te simţi tot mai mic... Ştii sentimentul?

            Intrând într-o nouă lume, cea a adulţilor, o mare provocare cu care ne confruntăm este discrepanţa dintre realitate şi ideal. La această vârstă începem să ne punem vechile întrebări metafizice care bântuie încă omenirea. Am ieşit din universul ludic al copilăriei şi descoperim un alt joc preferat al celor maturi: jocul aparenţelor. Privim în dreapta şi în stânga, ajungând în cele din urmă să ne învăţăm la perfecţie rolul... Preţul pe care îl plătim, însă, este inocenţa noastră. Gustăm o dezamăgire amară descoperind că ceea ce ne-am imaginat despre aceasta etapă a vieţii noastre se dovedeşte a fi o deziluzie. Copilul din tine se aştepta la o altă lume...    

            Cu fiecare zi ce trece eşti tot mai predispus a fi considerat adult în societate, parte a unei categorii ale cărei ritualuri le ironizezi şi pe care vrei să le revigorezi prin energia ta adolescentină. Cu fiecare bătaie a ceasului eşti mai aproape de o destinaţie necunoscută. Deşi ai spune că trecerea timpului ar aduce o clarificare, continui să fii înconjurat de confuzie. Te simţi puternic, dar nu ştii în ce direcţie să îţi canalizezi energia. Mulţi ne numesc o generaţie fără repere. Ne consideră universul lipsit de meridiane şi paralele. Comparat cu cel bine stabilit al adulţilor, e normal ca al nostru să se distingă. Lumea pe care generaţia noastră o creează e abia în faşă. Suntem plini de entuziasm şi refuzăm politicos valorile generaţiei anterioare, plecând în lumea largă să le căutăm pe ale noastre, iar în această călătorie ajungem să ne descoperim chiar pe noi înşine... 

            Te-ai întrebat vreodată ce i-a însufleţit pe revoluţionarii noştri din '89? Te-ai întrebat ce a dat curaj unei populaţii întregi să lupte pentru libertate? O mână de tineri precum suntem noi astăzi care au schimbat cursul unei naţiuni şi au înlocuit o valoare socialistă cu una esenţialmente democratică. Poate nu îţi cunoşti capacitatea, poate te simţi slab şi neînţeles în mijlocul microsocietăţii create de adolescenţi, cu regulile lor de acceptare... Poate ai ales să fii singur într-un colţ sau poate ai fost împins acolo. Poate eşti înconjurat de mulţi, dar te simţi tot mai singur. În orice caz, avem puterea de a face o schimbare. Nu e doar un alt clişeu propagandistic, e un adevăr dovedit. Deşi am putea fi înşelaţi să credem că suntem generaţia Disney, totuşi noi am precedat-o. Nu suntem produsul nonvalorilor comercializate astăzi, ci mai păstrăm încă un dram de esenţă veritabilă. Tineri ca noi au generat transformări care contemporanilor le par irealizabile. Imaginează-ţi ce ar putea schimba generaţia noastră!

Gabriela Todean
XI A