Elevi și profesori - un interviu

Cum e in Șincai? Răspunsul la această întrebare este unul foarte subiectiv. Un elev ţi-ar da probabil un răspuns evaziv, care ar fi formulat aşa tocmai din cauza condiţei sale “înalte”. Încercând să caracterizez liceanul tipic, am decis să abordez o altă perspectivă; aceea a profesorului. Dascălul, care încearcă să predea lecţia unor elevi, uneori (sau deseori) dezinteresati de subiect. Printre blackberri-uri, i-pod-uri, luciuri de buze si poveşti interminabile despre noul iubit al lui X, se aude în surdină un om. Acesta stă la catedră şi vorbeşte despre sinus, cosinus, organite celulare, izotopi, termeni şi multe altele. Eu am avut norocul să stau de vorbă cu unul dintre acei profesori care reuşesc să câştige atenţia elevilor, domnul profesor Dumitru Grigore Ilea.

De câţi ani sunteţi profesor?

De 34 de ani.

Dar în această şcoală?

De 31 de ani.

Ce materii aţi predat de-a lungul carierei dumneavoastră didactice?

Sunt licenţiat în mai multe specializări, am predat: limba germană, stenografie, dactilografie, corespondenţă comercială, tehnica secretariatului (la nivel liceal şi postliceal), limba de specialitate (limba germană la LMA).

Ce v-a determinat să alegeţi profesia de dascăl?

Foştii mei profesori, dorinţa de a fi util semenilor mei, dar şi plăcerea de a practica această profesie.

Daca aţi mai avea de ales încă o dată, tot această profesie aţi alege?

Cu siguranţă, DA.

Ştiu că întotdeauna aţi fost respectat şi apreciat de elevi. Cum aţi câştigat acest respect?

Nu mi-am propus niciodată să obţin din partea elevului apreciere şi respect. Am fost preocupat de conţinutul şi calitatea activităţii de predare, strategiile, căile de comunicare adecvate, constanţa, obiectivitatea în evaluare, seriozitatea, dar şi puţin umor şi usoara ironie în momentele potrivite, fără a leza personalitatea elevului – şi, nu în ultimul rând, respectul faţă de acesta.

Cum sunt elevii din ziua de azi în comparaţie cu copiii cărora le-aţi predat de-a lungul anilor?

Există o diferenţă între “elevul din zilele noastre” şi “elevul anilor ’80 sau ’90 şi anume: atitudinea faţă de actul de învăţare, responsabilitate, grad de maturitate, socializare (+comunicare), respect faţă de şcoală. Obiectivele, aspiraţiile au rămas aceleaşi, dar atingerea lor este diferită, familia preluând controlul. Explicaţia acestor mutaţii revine în exclusivitate sociologilor şi psihologilor.

Cum aţi caracteriza liceenii din Şincai?

Profilul elevului “şincaist” este unic. Comparativ cu elevii altor şcoli, menţinerea acestuia trebuie să constituie unul dintre obiectivele principale ale activităţii cadrelor didactice, consiliului elevilor, diriginţilor şi părinţilor. Infuzia de elevi de la alte şcoli (75%) cu nivel de pregătire şi educaţie variate, comportament şi limbaj diferite reprezintă o provocare pentru menţinerea acestui profil. Apreciez eforturile elevilor de a aspira spre standarde tradiţionale şi de a le menţine. Îmi face plăcere să-mi desfăşor activitatea în mijlocul “şincaiştilor”!

A consemnat

    Nadia SAVA,

       IX B